Vreau mai mult timp liber!
martie 21, 2008
- Decide-te ca asta vrei cu adevarat: sa ai Timp Liber - si nu e numai un joc (vezi Eric Berne: Games people play): adica faci multe ca sa te poti plange ulterior si tuturor sa le fie mila de tine
- Invata sa spui NU (poti citi articol aici)
- Invata sa-ti prioritizezi sarcinile (despre time-management am scris aici)
- Fa ceea stii, ceea ce iti place - lucrurile pe care nu le stii sa care nu iti plac, iti vor ocupa mult timp daca le faci tu; asa ca mai bine lasa pe altcineva sa le faca
- Concentreaza-te pe un singur lucru - astfel il vei termina mai repede; daca faci multe lucruri deodata, ti se va distrage atentia, iar pentru a te concentra din nou, iti trebuie timp.
- Daca ai mai multe de facut, noteaza-ti (agenda, google calendar, etc…)
- Planifica-ti timpul de lucru
- Planifica-ti timpul liber - daca te gandesti, vizualizezi sau chiar scrii ce ti-ai dori sa faci in timpul liber, vei fi mult mai motivat sa ajungi sa faci acele lucruri.
Lista este deschisa pentru observatiile voastre, va invit cu drag sa le adaugati! 
Dupa facultate suntem liberi. Si atunci…ce?
ianuarie 11, 2008
M-a inspirat acest articol, sa scriu despre ce se intampla cu noi dupa terminarea facultatii? Scriu din experienta proprie si a tuturor celor care si-au impartasit povestile cu mine.
Despre Unii, scriu doar pe scurt. Ei stiu deja ce vor face. Au viitorul “asigurat” intr-un fel, sau altul. Poate are tata o firma, care ii sta la dispozitie pana la pensie. Poate respectivul/a a invatat mult si a primit o bursa undeva departe. Poate a castigat la loterie. Poate nu-si doreste nimic extraordinar de la viata, si nu se streseaza foarte mult, cu ce il/o asteapta.
Iar acum sa vedem ce fac Altii. Voi vorbi mai in detaliu despre acest grup, pentru ca, din ce am observat eu, acestia reprezinta 60-70% din toti studentii care termina facultatea. Poate chiar si mai mult. Nu am facut o cercetare exacta, asa ca nu am detalii statistice, dar consider subiectul destul de important pentru a scrie despre el.
Dl. iXulescu termina facultatea. Super! Acum “poate incepe viata adevarata”. Acum e liber. Ce bine e! Si incepe sa isi faca planuri. (Daca nu le-a facut pana acum, dar in cazul acesta s-ar incadra in categoria Unii.) Sa vedem, ce il asteapta:
- Are o specializare si vrea sa lucreze - A terminat o facultate cu care isi poate gasi de lucru usor, cu o specializare cautata de angajatori. Si incepe cautarea. Daca isi gaseste, e fericit, e bine si cu salar mic, si fara multe pretentii, pana isi face macar exercitiul in domeniu. Poate are noroc, si va avea parte de o cariera buna, stralucita, acceptabila, etc. (fiecare cum isi doreste)
- Are o specializare si vrea sa lucreze…daaar - … a terminat o facultate care nu iti da sansa sa te angajezi prea usor. (Probabil un domeniu care i s-a parut inca din perioada liceului frumos si folositor. Doar ca, s-a dovedit a fi chiar opusul.) Iarasi incepe cautarea. Si incep refuzurile. Amagirile. Sentimentul de a fi nefolositor pe lumea asta. Intrebari fara raspuns. Criza. De obicei se termina prin decizia de a se reprofila sau prin gasirea si acceptarea unui loc de munca care nu are nimic de-a face cu specializarea lui.
- A terminat facultatea pe care a vrut-o mama si tata. In acest caz intervine punctul 1 si punctul 2, dar la un alt nivel. Pe langa sentimente de frustrare, inutilitate si intrebari de genul Ce vreau eu in lumea asta? respectivul are parte si de Nu vreau sa fac asta! Nu pot sa-mi inchipui viata lucrand in acest domeniu! Nu ma face fericit! (Asta pe langa faptul ca in toti anii facultatii, se simtea ca boul trimis la abator.<scuzati expresia>
Deci ori 1. continua in acel domeniu si va fi nefericit toata viata, ori 2. va schimba, va alege el insusi ce isi doreste de la viata. (Va dati si voi seama, care este alegerea cea mai fericita in aceste conditii. <Despre cei care nu se opun dorintei parintilor, voi scrie intr-un alt post. Si va voi spune si de ce nu se opun.>
