Cateva cuvinte despre cum s-a nascut acest articol si invitatie la discutii:
Saptamana viitoare voi avea un examen care imi va atesta competentele de “Formator de formatori”. Pentru acest examen am avut de dezvoltat niste subiecte alese de catre noi, participantii. Eu am ales tema “Self Management – importanta lui in training”, pentru ca o consider foarte importanta in formare.
Faptul ca nu a existat o bibliografie, m-a ajutat sa dezvolt aceasta tema adunand propriile pareri intr-un subiect de examen/articol, pe care l-am postat in continuare. Cei care sunteti interesati de acest subiect, va invit la discutii si comentarii. 
X
“The greatest discovery of my generation is that a human being can alter his life by altering his attitudes of mind”. William James (1842 – 1910)
x
1. Self-managementul formatorului
Managementul de sine are un rol central in viata profesionala al formatorilor daca pornim de la premisa ca tot
ceea ce simte formatorul inaintea/in timpul formarii, va influenta intr-o masura mai mica sau mai mare ceea ce va exprima in timpul trainingului. Iar reactiile formatorului vor declansa alte reactii – dorite sau nedorite – din partea grupului.
Comportamentul si reactiile formatorului au in spate o gama larga de emotii, ganduri, situatii care influenteaza acest comportament/reactie in anumite momente ale formarii.
Aceste reactii si cauzele lor pot fi constientizate si controlate sau schimbate in scopul unei formari reusite. Asftel ajungem la importanta autocunoasterii si self-managementului in cadrul programului de formare.
Iata cateva exemple de situatii:
-
Rezultatul/Comportamentul
Cauze posibile*
-formatorul reactioneaza agresiv la unul dintre participanti.
-exista lucruri stresante in viata formatorului
-formatorul nu participa cu placere la curs
-recunoaste in reactia participantului o alta persoana (negativa) care/cu care a avut un comportament asemanator
-formatorul nu se implica, nu are energia sau interesul necesar.
-formatorul nu se simte motivat in mod corespunzator
-formatorul nu reactioneaza la initiativele grupului.
-teama de esec
-stima de sine scazuta
-etc…
* pot exista nenumarate cauze pentru un anumit comportament
Este indicat ca pe parcursul si/sau la finalul formarii, trainerul sa constientizeze daca in anumite situatii reactia lui a fost adecvata sau nu. Iar daca reactia a fost inadecvata, sa caute cauzele posibile.
Dupa aflarea cauzelor, este nevoie de intelegerea, acceptarea si rezolvarea acestora. Astfel se va schimba si comportamentul/reactia pe care o va avea intr-o situatie asemanatoare.
Procesul descris mai sus o putem numi Self Management. (recunoasterea sentimentelor/problemelor proprii; intelegerea, acceptarea, rezolvarea acestora; ca urmare, schimbarea comportamentului.)
x
2. Self-managementul participantilor la formare
Deseori in cadrul formarii, trainerul are sarcina de a forma un grup de persoane despre care stie prea putin. Insa are sansa de a afla pe parcurs multe lucruri, pe care le poate folosi in avantajul calitatii formarii.
Astfel o functie importanta in formare (pe langa autocunoastere) o au urmatoarele abilitati ale trainerului:
-
recunoasterea emotiilor celorlalti
si
-
managementul emotiilor celorlalti.
In anumite tipuri de formari se pot folosi (sau chiar este indicat) exercitii de autocunoastere care au rolul de a dezvolta self-managementul participantilor.
x
3. Self-managementul ca rezultat al Inteligentei Emotionale
Nivelul optim al self-managementului poate fi de fapt un rezultat al Inteligentei Emotionale crescute.
O definitie a Inteligentei Emotionale a formulat-o Daniel Goleman in 1995: inteligenţa emoţională desemnează o capacitate de control şi autocontrol al stresului şi emoţiilor negative; o meta-abilitate, care determină şi influenţează modul şi eficienţa cu care ne putem folosi celelalte capacitaţi şi abilităţi pe care le posedăm, inclusiv inteligenţa educaţională.
Inteligenta Emotionala acoperă cinci mari arii la nivelul cărora putem acţiona pentru a o optimiza:
-
cunoaşterea emoţiilor proprii (sau autoconştientizarea; adică recunoaşterea unei emoţii atunci când are loc)
-
managementul emoţiilor proprii (abilitatea de a-şi controla sau exterioriza emoţiile astfel încât să fie potrivite momentului, situaţiei sau contextului)
-
automotivarea (coordonarea emoţiilor în direcţia atingerii unui scop)
-
recunoaşterea emoţiilor celorlalţi (empatia, conştientizarea socială)
-
managementul relaţiilor (sau managementul emoţiilor celorlalţi)
In concluzie putem afirma ca este important ca formatorul sa isi dezvolte Inteligenta Emotionala, ajungand astfel la un nivel crescut de self-management, rezultatul fiind o calitate mult mai buna a programelor de formare pe care le organizeaza.
X
(poze de pe: thegreenhead.com si snug.net.au )
