Eviti schimbarea sau ti-o doresti?
aprilie 15, 2008
The key to change… – is to let go of fear
(Rosanne Cash)
Exista oameni care au tot timpul nevoie de schimbare in viata lor. Asa sunt si eu. 
In timpul facultatii, am avut o colega de apartament cu aceleasi nevoi pentru schimbare. Astfel, daca situatia incepuse sa devina monotona, am mutat mobila din camera, si am redecorat apartamentul. Asfel, camera noastra arata lunar altfel. Ceea ce pentru noi a fost foarte okey.
In prezent, ca sa rezist la un job mai mult de 6 luni, am nevoie de multe provocari, lucruri noi, sarcini pe care sa le pot adapta la situatii diferite si multa independenta.
Cealalta categorie de oameni sunt cei care nu isi doresc schimbarea si chiar mai mult, le e teama de schimbare. Lor le place mai mult rutina. Se simt in largul lor doar daca pot face aceleasi lucruri, au parte de aceleasi experiente, adica fara schimbare pe termen mai lung. Ei ar face orice sa nu aiba parte de schimbari, pentru ca ii scoate din ritm, din siguranta si din lucrurile pe care le cunosc.
Iata cateva raspunsuri la intrebarea de ce se tem oamenii de schimbare?
- se tem de necunoscut - se asteapta la lucruri negative
- au incredere scazuta in ei - nu se cred in stare sa faca fata noutatilor
- se framanta prea mult refugiindu-se in fantezie - se izoleaza cu intrebarile si gandurile lor si se framanta, vazand paharul pe jumatate gol si nu pe jumatate plin
- uita, ca de fapt ei au de ales - intre a accepta situatia respectiva sau a lua o alta decizie
x
Ce poti face pentru a invinge aceasta teama?
- Gandeste-te la ce lucruri pozitive iti poate aduce schimbarea. Poti face chiar si o lista.
- Fa mici schimbari in viata ta. Astfel te poti obisnui si te poti convinge ca exista si ’schimbare pozitiva’, nu numai negativa.
- Lucreaza pe cresterea stimei de sine. Daca vei avea mai multa incredere in tine, nu te vei mai intreba cum sa faci fata.
Succes!
x
(poza: lifehack.org)
aprilie 16, 2008 at 12:03 am
Buna, Szerena. Felicitări pentru conţinutul de pe blog, am început şi eu să-l citesc în ultima vreme şi mi se pare interesant ce găsesc aici. Dacă se poate, te-aş ruga o chestie: poţi să ne oferi feed-ul integral dacă instalezi pluginul “full text feed” de WordPress. Din cauza skill-urilor slabe de stabilire a priorităţilor, mulţi dintre noi citesc cam multe bloguri şi oricare are feed parţial reprezintă încă o grea lovitură din punct de vedere al timpului consumat cu cititul.
Şi ca să trec la subiect, înţeleg foarte bine de ce promovezi schimbarea şi învingerea fricii, şi chiar am scris şi eu despre asta. Problema e că nu mi-am dat seama încă dacă efectele pe care le vor avea sfaturile noastre sunt sau nu pozitive.
Tindem să credem că acele lucruri care funcţionează pentru noi funcţionează şi pentru alţii, dar din păcate nu toţi beneficiază de aceleaşi condiţii pe care le avem noi. Unii chiar nu vor reuşi să-şi găsească un loc de muncă mai bun după ce îşi dau seama că le-ar plăcea o schimbare, ca să dau unul din cele mai simple exemple.
Să nu fim mai modeşti decât ar trebui şi să credem că ne asemănăm prea mult cu ceilalţi… s-ar putea să nu fie chiar aşa. Şi s-ar putea ca sfaturile noastre să fie luate ca atare când asta n-ar trebui să se întâmple.
Sper să n-o iei ca pe o critică, pentru că şi eu mă tot gândesc în ultima vreme la responsabilitatea care vine odată cu sfaturile pe care le oferim, uneori cu cele mai bune intenţii.
aprilie 16, 2008 at 7:54 am
@Tiberiu Florea Mersi de felicitari si de sugestie! In cateva zile imi voi face timp sa fac setarile pe care mi le-ai cerut.
“înţeleg foarte bine de ce promovezi schimbarea şi învingerea fricii, şi chiar am scris şi eu despre asta. Problema e că nu mi-am dat seama încă dacă efectele pe care le vor avea sfaturile noastre sunt sau nu pozitive.” [...]
“Şi s-ar putea ca sfaturile noastre să fie luate ca atare când asta n-ar trebui să se întâmple.”
Adevarat, “sfaturile” pot avea efecte negative in unele cazuri. Totusi, nu ma tem de acest lucru, si iti spun si de ce. Oamenii care ne citesc, sunt oameni care au nevoie de aceste idei…oameni care au inceput sa se gandeasca la dezvoltarea personala… si astfel, doar ei vor aplica ideile noastre. Cei care nu sunt “gata” pentru aceste lucruri, nu cred ca le vor cauta, le vor citi sau le vor aplica.
Tu ce crezi?
Iar daca nu mi-as asuma responsabilitatea pentru efectele articolelor mele, nu le-as mai scrie de loc.
“Tindem să credem că acele lucruri care funcţionează pentru noi funcţionează şi pentru alţii, dar din păcate nu toţi beneficiază de aceleaşi condiţii pe care le avem noi.”
Desi blogul meu are un stil subiectiv, ceea ce scriu nu este totul propria experienta. Sau daca unele articole sunt din proprie exp., incerc sa punctez in ele si varianta care mi-a mers mie, si alte variante care ar putea functiona la altii. (din ceea ce stiu, din literatura de specialitate sau din alte locuri obiective) Asa incerc eu sa redau un continut mai obiectiv, prin propria prisma. Sper sa reusesc.
Mersi de comentariu! Sa ai o zi frumoasa!
aprilie 16, 2008 at 11:57 am
Szerena,
chiar daca imi inchipui ca stiu cam ce vrei tu sa transmiti, imi permit sa fiu avocatul diavolului:
de ce schimbare, schimbare, mereu schimbare?
In fond si la urma urmei, rutina are si ea merite de necontestat. De exemplu, face viata mai usor de suportat; usureaza planificarea pe termene mai lungi decat varful nasului; ajuta sa reactionezi mai repede la mediu; ofera un confort mental sporit; mareste durata de viata a obiectelor din jur; si, nu in ultimul rand, te face previzibil (ipso facto dezirabil, din acest punct de vedere) pentru cei din jur.
Nu?
aprilie 16, 2008 at 12:14 pm
@cottonbud Da.
Asta si ziceam. Ca sunt persoane carora le e ok cu rutina, cu tot ce e obisnuit. Si daca vor sa schimbe pot face unele lucruri, dintre care am scris si eu cateva in post. Daca nu vor, e deasemenea ok.
aprilie 16, 2008 at 7:34 pm
de cata vreme ai blogul?/schimbi des mobila prin el? “
aprilie 17, 2008 at 6:53 am
@cllod Am blogul din noiembrie 2007. De ce?
Cat despre mobila, o voi schimba in curand.
aprilie 17, 2008 at 9:19 am
E cam greu să schimbi un pesimist. Dacă el e croit să gândească negativ și are și o anumită etate … El se poate gândi la lucruri pozitive, dar subconștient poate, îi revin în minte lucrurile de care se sperie, negative etc. Părerea mea e că un om, după o anumită vârstă nu se schimbă. Decât un foarte foarte mică (infimă) măsură.
aprilie 17, 2008 at 12:51 pm
@BearScorpio
“E cam greu să schimbi un pesimist.”
Nu schimbi niciodata un pesimist. Pentru el, pesimismul trebuie sa ajunga la un nivel atat de jos in care sa il deranjeze…si atunci eventual iti vine si cere ajutor… (daca el singur nu poate sa iasa dar totusi vrea). Altfel nu are rost sa “il schimbi”. Nu vei reusi.
“Părerea mea e că un om, după o anumită vârstă nu se schimbă.”
Din aceasta cauza este o regula in psihoterapie, ca nu mai faci terapie unui om care e peste 60 ani. Pana atunci insa, s-a dovedit ca se poate schimba. Daca vrea intr-adevar…
aprilie 17, 2008 at 3:38 pm
Schimbarea este asul din maneca invingatorilor.
aprilie 17, 2008 at 4:59 pm
@Ovidiu Miron Schimbarea si adaptarea la nou.
aprilie 18, 2008 at 1:33 am
“Cei care nu sunt “gata” pentru aceste lucruri, nu cred ca le vor cauta, le vor citi sau le vor aplica.
Tu ce crezi?”
Am fost cam ocupat şi n-am apucat să răspund până acum… Eu cred că pe blogurile cu sfaturi “revoluţionare” într-un sens sau altul sunt pur şi simplu nemulţumiţi de situaţia lor curentă şi caută cu aviditate sfaturi care cred că i-ar putea ajuta. Mulţi dintre ei, deşi sunt oameni inteligenţi, citiţi, sunt totuşi foarte uşor influenţabili uneori. Ţi s-a întâmplat vreodată să spui un lucru şi să vezi că alţii îl preiau şi cred în el fără să se gândească prea mult înainte de a face asta? Mie mi s-a întâmplat, şi mi-am pus câteva întrebări legate de responsabilitatea pe care o am în relaţiile cu ceilalţi.
Sigur, eu nu te critic (mai ales că am senzaţia că ne asemănăm destul de mult) dar după cum spuneam, e mai mult o reflecţie asupra a cum îi putem ajuta pe ceilalţi, şi asupra greşelilor pe care noi înşine le putem face uneori încercând (cu intenţii bune) să ajutăm.
În orice caz, multă baftă în continuare!
aprilie 18, 2008 at 1:36 am
“pe blogurile cu sfaturi “revoluţionare” într-un sens sau altul sunt pur şi simplu nemulţumiţi de situaţia lor curentă şi caută cu aviditate sfaturi care cred că i-ar putea ajuta.”
Vroiam să spun
“pe blogurile cu sfaturi “revoluţionare” într-un sens sau altul sunt şi destui oameni nemulţumiţi de situaţia lor curentă, şi care caută cu aviditate sfaturi care i-ar putea ajuta.”
Nu mă exprim foarte coerent la ore târzii.
aprilie 19, 2008 at 7:37 am
Nu vreau sa fiu avocatul Szerenei. Am impresia ca nu are nevoie
stie “sa se apare” singura.
1. Nu as incadra post-urile ei in categoria sfaturilor. Eu le percep ca fiind oarecum neutre, nu categorice> “asa da”, “asa nu”
2. E o diferenta intre “sa faci o schimbare” si “sa te opui unei schimbari”. E o vorba: “nimic nu se pierde, totul se transforma”, suntem o lume in miscare, “sa te opui unei schimbari”, inseamna sa bati pasul pe loc…
3 Trebuie sa simti ce schimbari sa adopti in viata ta
aprilie 19, 2008 at 9:09 am
@Tiberiu Florea
“Ţi s-a întâmplat vreodată să spui un lucru şi să vezi că alţii îl preiau şi cred în el fără să se gândească prea mult înainte de a face asta? Mie mi s-a întâmplat, şi mi-am pus câteva întrebări legate de responsabilitatea pe care o am în relaţiile cu ceilalţi.”
Sunt perfect de acord cu responsabilitatea pe care o ai atunci cand dai SFATURI. Pentru mine a da sfaturi, inseamna sa spun oamenilor, cum ar trebui sa faca din punctul meu de vedere un lucru. Ceea ce s-ar putea sa functioneze doar pentru mine, nu si pentru ei.
Iti dau un exemplu din psihoterapie: Daca un prieten are o problema si noi suntem foarte siguri de modul de rezolvare al problemei respective… il “atacam” cu sfaturi…
Atunci ar fi bine sa ne punem intrebarea daca nu cumva vrem ne rezolvam propriile probleme, prin rezolvarea problemelor lui. Si daca nu cumva avem / am avut o problema asemanatoare. Asta se numeste transfer in terapie, si nu avem voie s-o facem. Sau daca se intampla, nu mai continuam lucrul cu pacientul respectiv pentru ca nu mai poti fi obiectiv.
Si ca sa iti raspund la intrebare: Nu ma tem ca oamenii vor urma sfaturile mele, pentru ca nu dau sfaturi. Nu le spun: problema asta tb s-o rezolvati asa.
Ceea ce fac, este sa arat mai multe cai de rezolvare. Astfel ei pot alege calea care li se potriveste. Nu vor alege oricum o cale care nu se potriveste cu ei, care poate este “calea mea” de a rezolva “problema mea”.
Mersi de comentarii. Intrebarile tale sunt foarte bune, pentru ca imi dau posibilitatea sa clarific anumite lucruri care poate nu pentru toti sunt clare.
@rast
Mersi. E bine sa vezi ca sunt persoane care inteleg ce ai vrut sa spui…. Dar e bne sa ai si intrebari de clarificare. Vezi mai sus…
O zi frumoasa!