Ce ne spune corpul? Abordare psihosomatica.
ianuarie 26, 2008
Vi s-a intamplat vreodata sa va imbolnaviti, si sa nu gasiti nicio explicatie biologica? De exemplu v-ati racit, dar nu ati stat in frig, nu ati baut apa rece, nu ati uitat geamul deschis… Si totusi. Sau de ani de zile va luxati gleznele, din cand in cand, in momentele cele mai neasteptate, cand ati avea cel mai mult de umblat.
Mie mi s-a intamplat. Si am inceput sa caut alte explicatii. Pentru ca ele exista, chiar daca nu sunt atat de evidente.
Exista o teorie, conform caruia ar fi indicat sa avem grija de sufetul nostru si mintea noastra. In cazul contrar, corpul nostru “are grija de noi”, si ne atentioneaza.
De exemplu, facem prea multe in viata: lucram, invatam, avem grija de altii si ar cam fi timpul sa ne odihnim, sa reducem stresul dar nu vrem sa constientizam acest lucru, nu suntem receptivi la micile semne. Asa ca, deodata, avem nevoie de o “invatatura de minte” si intr-o zi ne trezim cu glezna luxata, ca sa nu mai fugim dintr-o parte in alta. Astfel, daca nu ne-am oprit in cunostinta de cauza, acum suntem “obligati” sa ne oprim, si avem sansa sa ne dam seama, sa intelegem ce se intampla si eventual sa schimbam. Asta daca nu ne dorim sa se intample si alte “atentionari”.
Literatura de specialitate a adunat o lista intreaga cu semnificatia bolilor si durerilor. De exemplu:
- dureri de cap - trebuie sa iau decizii, sunt incordat, etc.; lucruri care imi provoaca “dureri de cap” si la nivel simbolic
- dureri de spate - fac prea multe, fara sa ma sustina cineva, “am multe pe spate”
- fracturi - lipsa flexibilitatii; am “rupt” cu trecutul, vreu noi inceputuri in viata….. etc.
Ce putem face ca sa ne dam seama de adevarata explicatie a bolii noastre? Putem cauta raspunsul la intrebari de genul:
De ce m-am imbolnavit? La ce ma obliga aceasta boala? Ce imi transmite corpul prin boala mea?
Putem incerca sa fim sinceri cu noi insine, si sa ascultam vocea interna. Si mai mult ca sigur vom gasi raspunsul.


ianuarie 30, 2008 at 10:46 am
Este adevarat… mie mi s-a intamplat, si cu putine exceptii am capatat si racelile tot din oboseala. Am avut mult de patimit din cauza ca nu imi ascultasem corpul la timp…
ianuarie 30, 2008 at 10:54 am
@ Lia Stelea E foarte ok daca constientizezi acest lucru. Astfel poti fi atenta, si poti evita ceva nasol. Eu am avut odata o pneumonie cu tuse foarte urata. Si mi-am tratat pneumonia, si a fost ok. Doar tusea nu se oprea. Era foarte nasoala, cateodata simteam ca ma sufoc… Si intr-o zi deodata s-a oprit. Era ziua in care mi-am pus demisia pe masa.