the Game called Life

Te-ai gandit vreodata cat ai fi de motivat sa lucrezi, daca sefii te-ar recompensa cu mult mult feedback pozitiv dar cu mai putini bani? Dar daca te-ar recompensa cu bani si fara feedback pozitiv, sau chiar cu feedback negativ?

x

Niste cercetatori Japonezi au cautat raspuns la intrebarea:

Care forma de recompensa conteaza mai mult? Banii? sau Feedbackul pozitiv?

Au facut un experiment:

In prima faza, ca recompensa pentru munca lor participantii au primit bani, iar in a doua faza au primit feedback pozitiv.

Intr-un final s-a dovedit, ca in amandoua cazuri a fost stimulat aceeasi parte a creierului. Deci conteaza cam la fel. Cel putin pentru japonezi…

x

Tu ce fel de recompensa iti doresti? Bani? Sau Feedback pozitiv?

Daca ai fi nevoit sa alegi, ce ai alege?

x

Sa aveti o sambata frumoasa!

Pasiunea mea fata de psihoterapie a inceput acum 10 ani la o ora de psihologie, in care profesorul a stiut cum sa ne transmita din entuziasmul lui fata de acest domeniu.

x

In prezent sunt mandra ca pot face parte din acest grup de oameni care se formeaza sau initiaza si implementeaza formari in Psihoterapie Pozitiva. Persoana de la care am invatat cel mai mult si pe care o consider exemplu de urmat in profesia noastra, este Gabriela Hum - presedinte al Asociatiei de Psihoterapie Pozitiva.

x

Psihoterapia Pozitiva poate fi aplicata in lucrul cu pacientii, in educatie, in consiliere si in psihologia organizationala (training, coaching etc.)

x

Daca sunteti curiosi sa aflati mai multe, va invit sa vizionati un video facut la Salonul National de Psihologie - Bucuresti, in care Gabriela Hum prezinta ce inseamna mai exact Psihoterapie Pozitiva.

Acest video il gasiti pe site-ul psihoterapie.net. (titlul postului se explica in video )

Vizionare placuta!

The key to change… – is to let go of fear

(Rosanne Cash)

Exista oameni care au tot timpul nevoie de schimbare in viata lor. Asa sunt si eu. In timpul facultatii, am avut o colega de apartament cu aceleasi nevoi pentru schimbare. Astfel, daca situatia incepuse sa devina monotona, am mutat mobila din camera, si am redecorat apartamentul. Asfel, camera noastra arata lunar altfel. Ceea ce pentru noi a fost foarte okey.

In prezent, ca sa rezist la un job mai mult de 6 luni, am nevoie de multe provocari, lucruri noi, sarcini pe care sa le pot adapta la situatii diferite si multa independenta.

Cealalta categorie de oameni sunt cei care nu isi doresc schimbarea si chiar mai mult, le e teama de schimbare. Lor le place mai mult rutina. Se simt in largul lor doar daca pot face aceleasi lucruri, au parte de aceleasi experiente, adica fara schimbare pe termen mai lung. Ei ar face orice sa nu aiba parte de schimbari, pentru ca ii scoate din ritm, din siguranta si din lucrurile pe care le cunosc.

Iata cateva raspunsuri la intrebarea de ce se tem oamenii de schimbare?

• se tem de necunoscut - se asteapta la lucruri negative
• au incredere scazuta in ei - nu se cred in stare sa faca fata noutatilor
• se framanta prea mult refugiindu-se in fantezie - se izoleaza cu intrebarile si gandurile lor si se framanta, vazand paharul pe jumatate gol si nu pe jumatate plin
• uita, ca de fapt ei au de ales - intre a accepta situatia respectiva sau a lua o alta decizie

x

Ce poti face pentru a invinge aceasta teama?

1. Gandeste-te la ce lucruri pozitive iti poate aduce schimbarea. Poti face chiar si o lista.
2. Fa mici schimbari in viata ta. Astfel te poti obisnui si te poti convinge ca exista si ’schimbare pozitiva’, nu numai negativa.
3. Lucreaza pe cresterea stimei de sine. Daca vei avea mai multa incredere in tine, nu te vei mai intreba cum sa faci fata.

Succes!

x
(poza: lifehack.org)

Am ascultat azi o prietena, cum povestea despre durerea pe care o avea in urma pierderii unei relatii. La un moment dat mi-a spus: Ce voi face? Nu am loc de munca, m-am certat nu demult cu prietenele mele si acum nici macar prieten nu am. De ce sa mai traiesc?

Sa ne gandim pentu o secunda: ce se spune intr-o astfel de situatie? voi ce spuneti de obicei?

Sunt sigura ca multi dintre voi ati fost martori la astfel de discutii. Atunci cand un prieten/o prietena are o durere, suntem tentati sa ii spunem lucruri pozitive. Ca va fi bine… Ca va trece… Ca va avea un alt prieten…

Si cum credeti ca se simte cealalta persoana ascultand aceste lucruri? Mai bine? NU.

In momentul acela, ea are nevoie doar sa fim acolo. Nu trebuie sa ii spunem ce sa faca. De obicei stie… Dar ACUM nu e momentul sa se gandeasca la acest lucru…. la viitor… in acel moment trebuie sa isi dea drumul. Sa se gandeasca la ce frumos a fost, ce multe lucruri a primit de la celalalt si ce i-a oferit. Sa simta durerea… Sa o cuprinda… Iar noi ca prieteni, avem datoria sa o lasam. Sa nu o oprim din plans. Sa nu ii dam sfaturi peste sfaturi. Ci doar SA FIM ACOLO.

In literatura de specialitate s-au evidentiat niste stadii prin care trece individul atunci cand pierde ceva / pe cineva important: partenerul de viata, un membru al familiei, sanatatea, etc.

Se mai numesc si stadiile doliului, acesta reprezentand un grup de emotii si reactii prin care trecem in cazul unei pierderi (moarte, despartire, etc).

Aceste stadii sunt:

• negarea - “Nu pot sa cred ce mi se intampla!”
• furia - “De ce eu? Nu e corect sa mi se intample!”
• negocierea - “S-a intamplat dar…. Oare cum as putea sa schimb? Oare se va intoarce?”
• depresia, tristetea - “Asta e. Nu mai pot face nimic.”
• adaptarea, acceptarea - “E ok. Mi-a trecut. Merg mai departe.”

Pentru ca individul sa ajunga in stadiul acceptarii, el trebuie sa treaca prin aceste stadii. In cazul in care nu trece, exista sanse ca aceasta trauma sa nu fie rezolvata, si el sa ramana cu diferite probleme care in viitor ii pot cauza greutati.

Mai jos aveti o imagine cu stadiile doliului:

Sa ne intoarcem acum la intrebarea mea de la inceput: Ce ii spunem unei persoane triste? Care nu mai vede rostul vietii din cauza perderii? Care plange? Daca o oprim din plans sau ii spunem lucruri frumoase, de fapt nu o lasam sa treaca prin acele stadii. Ceea ce poate fi periculos.

Care este deci reactia ta?

x

(poze: robinhoodofindiemusic2.blogspot.com si armchairadvice.co.uk/bereavement/emotional/responses.asp

Poveste cu Business-ul Maimutelor:

A fost odata, ca niciodata…ca…Niste psihologi au adunat un grup de maimute si i-au inchis intr-o cusca mare. Au agatat in cusca o banana, si sub banana au asezat o scara.

Maimutele au inceput sa urce pe scara, sa ia banana. Doar ca, de fiecare data cand o maimuta urca pe scara, celelalte maimute au fost udate cu apa rece. Astfel, cand o maimuta se apropia de banana, celelalte maimute o trageau inapoi.

Dupa un timp, maimutele nu au mai fost udate, dar nici una nu mai aspira la banana.

Psihologii au schimbat o maimuta din cusca, cu o noua maimuta. Aceasta, nestiind nimic de pedeapsa cu apa rece, a incercat sa urce pe scara… dar celelalte maimute au tras-o inapoi.

Maimutele au fost schimbate unul cate unul, pana in momentul in care tot grupul era schimbat. Si cand o maimuta se apropia de scara, era trasa inapoi de celelalte maimute.

…Desi nu mai era nici o maimuta in grup, care sa fi fost udata.

Si-am incalecat pe o sa, si v-am spus povestea asa…

Intrebare de concluzie: Care-i legatura intre business-ul tau si maimutele?

A trecut ziua si nu ai facut nimic de care sa fii mandru?

Simti de parca era mai bine sa dormi toata ziua … ca ai fost treaz degeaba?

Daca ai putea sa dai ceasul inapoi, ai face 100% altfel?

Avem cu totii zilele noastre proaste, cand nu avem energia pe care o aveam altadata… Cand nu ne cade bine sa ne trezim dimineata, si sentimentul nu trece nici pana seara… Cand nu mai avem nici rabdarea sa-i ascultam pe cei care au nevoie… Cand nu putem spune un singur lucru ce am face cu placere… Cand ne scufundam in propriile sentimentele nu tocmai pozitive, si asteptam sa treaca aceasta zi, sperand ca maine va fi altfel…

Si poate va fi.

Suna ceasul. Trezire, dus, cafea, imbracare….. dar cu ce?

Unii stau in fata dulapului ore intregi, verifica vremea de azi, agenda si oamenii cu care se vor intalni. Altii pur si simplu iau de pe scaun hainele pregatite de ieri… sau hainele purtate si ieri.

Imbracamintea poate sa ne fie eleganta, moderna sau de prost gust… dar tot importanta este. Si aici nu vorbesc in sensul: daca ai haine scumpe, inseamna ca valorezi mai mult… Ci despre: cum comunicam cu imbracamintea? ce spun hainele despre noi?

Indiferent cum esti imbracat, hainele tale vorbesc despre tine.

Sa incercam un exercitiu. Uita-te la pozele urmatoare, si raspunde la intrebarile:

Cum este aceasta persoana?

Ce crede despre viata?

Ce personalitate are?

Acest exercitiu a fost unul demonstrativ. Sunt sigura, ca ai reusit sa spui macar un lucru despre fiecare persoana din imaginile de mai sus.

Cam asa vad/spun si ceilalti despre noi.

De obicei imbracamintea noastra difera in functie de situatii/scopuri/stilul de job, si totusi fiecare dintre noi are un stil dominant.

Te-ai gandit vreodata ce stil ai tu? Ce spun despre tine hainele tale?

• Ca nu iti pasa de tine sau de altii?
• Ca esti o persoana “gri” , nesemnificativa?
• Ca vrei sa te “bagi in seama”?

sau

• Ca iti place sa traiesti?
• Ca esti o persoana creativa?
• Ca esti de incredere?

Deci: Cu ce te-ai imbracat azi?…

X

X

___________________________

(surse poze: global-b2b-network.com; searchforthecause.org; msnc.org; bernat.com)

Se intampla tot timpul sa ne simtim “intr-un fel”: fericiti, suparati, nervosi, plictisiti, entuziasti, etc.

Daca incerc sa impart aceste sentimente, pot sa spun ca exista 2 categorii: cele pozitive si cele negative. Daca vreau sa merg si mai departe in a le analiza, pot pune intrebarea: Ce influenta au asupra noastra aceste sentimente?  Sunt de folos sau nu?

Si daca cele negative nu ne sunt de folos, de ce ne agatam de ele? Ne dorim o relatie “pe viata” cu ele? De ce nu le dam pur si simplu drumul? Daca ai curajul sa scapi de ele, vizioneaza filmul urmator.

Iata o technica de pune punct relatiei noastre cu emotiile negative: